Istoria veche a Stelnicii
- cartea de vizită a unei comune de pe Bărăgan-
S-a lansat în luna florilor în comuna Stelnica , o carte ştiinţifică despre trecutul , prezentul şi viitorul acestei frumoase localităţi de pe braţul Borcea , cu al cărui autor am copilărit , iar în calitatea mea de cercetător istoric şi Cetăţean de Onoare al acestei comune mă bucur de reuşită.
Am copilărit cu autorul pedant şi am cochetat ca liceeni în incercări literare şi eram împreună când un consatean de-al nostru , fost general şi documentarist la Arhivele Statului din Bucureşti , când ne-a povestit de descoperirea întâmplătoare a unor ţărani din satul nostru a unor oseminte de mamut ( în 1927) şi care au fost trimise imediat de primarul de atunci şi invatatorul satului ( care era tatăl meu , Ion Vişinescu) spre cercetare şi documentare la Muzeul de Istorie Antipa. Tot atunci , acelaşi interlocutor ne-a povestit faptul că în timpul lui Mihai Viteazu , Stelnica a fost reşedinţă de plasă , având un rol administratriv important pentru localităţile înşirate ca nişte mărgele pe firul Borcii , de la Călăraşi la Piua Petrii. Probabil că atunci am fost inoculaţi cu microbul cercetării istorice , pentru comuna noastră dragă.
Într-o documentare de excepţie , Ion Munteanu a studiat cu meticulozitate hrisoave şi cronici , fotografii vechi şi noi , arhivele cu fonduri privitoare la comuna noastră , le-a pus cap la cap într-o alcătuire cronologică , şi a realizat întreaga istorie a stelnicenilor din preistorie pâna în zilele noastre. Primul volum tipărit aduce mărturii care ordonate de mintea autorului şi explicate de raportările contemporane a finisat o carte susţinută şi cu un suport ştiinţific prin bibliografia studiată.
Chiar din prolog autorul argumentează vechimea localităţii , încadrând-o la civilizaţia vechii Europe , de la preistorie la epoca antică , localizand cetatea Helis , pe terasa Mazale – pintenul deal Brici- cu siguranţă un port oraş atestat prin amforele de factură greacă atât pentru vinuri cât şi pentru grâu sau untdelemn.
Aşa cum foloseşte din scrierile istoricului grec Strabon , un traseu pe acest loc a putut să treacă falangele macedonene conduse de Alexandru Macedon , făcându-şi loc cu săgeţile în lanurile de grâu ale băştinaşilor geţi.
În secolul al III- lea şi al IV- lea necropola getică de la Grădiştea din Balta Ialomiţei , demonstrează o civilizaţie statornică şi continuitate dacică pe aceste meleaguri.
Demonstrarea acestui demers istoric propriu românesc o face autorul atât printr-un hrisov din 1392 dat de Mircea cel Bătrân , prin care Stelnica este menţionată – ca danie pentru Mănăstirea Cozia , în special pescăria din Balta Ialomiţei cât şi un hrisov semnat la Bucureşti de către domnitorul Radu cel Frumos , în 1467 , care întăreşte aceeaşi danie către Cozia.
Agricultura , creşterea vitelor , pescuitul erau principalele ocupaţii ale stelnicenilor. Moşia Stelnica cuprindea 15000 ha , din care 6000 la camp şi 9000 ha în Balta Ialomiţei.
Volumul scoate în evidenţă pământul mănos din Bărăgan şi Balta Ialomiţei , pe care stelnicenii l-au umanizat , pământ lucrat de oamenii liberi , de iobagi şi ca proprietari din timpul lui Cuza sau a regelui Ferdinand. Ion Munteanu aduce lauda Măriei Sale – ţăranul ialomiţean care a trudit şi a trăit cinstit din munca ogorului.
Elementele de toponimie românească de pe glia Stelnicii sau a formelor de relief, cutumele şi tradiţiile populare sunt elemente care au stat la baza continuităţii româneşti şi a spiritualităţii neamului nostru.
Volumul are o grafică deosebită prin care documentarul , fotografia înobilează o hârtie fină , iar Helis din Slobozia şi-a dovedit măiestria de a scoate o carte de calitate , onorând şi firma cu iz de cetate de pe vremea geţilor.
Spre norocul autorului ca să-şi vadă volumul tipărit este şi faptul că oamenii de bine s-au aplecat cu pietate ca să vadă lumina tiparelor , ialomiţeni cu care judeţul se poate mândri , amintindu-l în mod deosebit pe domnul Silvian Ciupercă , preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa , un distins om de cultură , un tip jovial , echilibrat şi implicat în cunoaşterea problemelor ialomiţene şi a primarului comunei Stelnica , ing. Costel Brateş , care a acordat tot sprijinul moral şi material pentru ca aceasta să fie monografia satului meu drag.
Ca istoric care am realizat 10 monografii ale unor localităţi din jurul Turzii cred că la Stelnica s-a produs un act cultural de mare eficienţă, ca o datorie a autorului faţă de satul său de origine. Inginerul silvic Ion Munteanu , actorul Ion Ghelu Destelnica , ca interpret pe scena Teatrului din Bacău şi autorul acestor rânduri ca scriitor a peste 65 de volume , cu un colţ bine definit în Biblioteca comunală , formăm un trio prin care Stelnica a devenit mai cunoscută în lume , iar cartea de autori stelniceni a pătruns în perimetrul comunei prin lansarile de carte , care s-au înmulţit în ultimii ani şi a oaspeţilor de seamă invitaţi , care au trăit momente de suflet odată cu consătenii din localitate.
După lectura volumului de istorie privind geneza şi viaţa stelnicenilor , mă simt mai bogat sufleteşte şi dorul faţă de Stelnica mea dragă este tot mai puternic.
Prof. Valentin Vişinescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu