Din ajunul Crăciunului până la Bobotează se întinde datina colindatului, prin care se păstrează din neam în neam „floarea neuitării” şi „candela adevărului” - Naşterea lui Iisus Hristos. Colindele sunt cântecele de leagăn aduse Pruncului Iisus de poporul nostru.
Datina colindatului de Crăciun este adânc înrădăcinată în tradiţia popoarelor din întreaga Europă. Putem spune că această datină nu are patrie, ea este universală. Colindele sunt tot atât de vechi ca şi neamul. Sub acest aspect ele sunt „punctele de legătură” între generaţii. Colindele sugerează o depănare a vieţii până la vârsta de început a existenţei noastre. Secol de secol acest uriaş tezaur a crescut, s-a îmbogăţit pe măsura dezvoltării neamului care l-a ctitorit şi apoi l-a străjuit cu pieptul, ca pe o vistierie a sufletului şi a cugetului său. Pentru aceasta le preţuim şi le vom preţui, căci tot ceea ce am moştenit de la strămoşi este sfânt şi înălţător.
La fel ca in fiecare an, si grupul de copii colindatori, din comuna Stelnica s-au strans la Biblioteca pentru a face repetitii la Colinde. Inca din luna noiembrie ma intrebau: “-Doamna, mai facem repetitii la Colinde? Ne luati si pe noi?”
Iata ca a sosit si timpul pentru repetitii! In fiecare zi, la ora 15.00, se strang un numar de 30 de copii, mari si mici si se straduiesc ca glasurile lor cristaline sa cante la unison frumoasele colinde stabilite in program, pentru a putea aduce bucurie in sufletele localnicilor, in seara din Ajunul Craciunului cand vom merge la colindat, la fel ca in anii trecuti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu